In ultima perioada, din ce in ce mai multi oameni au inceput sa (re)descopere ceea ce inseamna vinurile si cafelele de foarte buna calitate.
Poate va intrebati cat de asemanatoare sunt. Ei bine, seamana mai mult decat credeti.
Pentru cei mai multi dintre noi, ziua incepe cu o ceasca de cafea si se termina cu un pahar de vin. Surprinzator cele doua bauturi au foarte multe lucruri in comun.
Ambele bauturi provin din soiuri variate, ambele sunt preparate din fructe, personalitatea ambelor este influentata de terroir (climatul si solul in care sunt cultivate) si asemanarile nu se opresc aici.
Vinul si cafeaua se consuma, in special, de placere, si la fel de adevarat este ca fiecare dintre ele contine substante care ne influenteaza creierul (senzorii cerebrali). Alcoolul din vin si cofeina din cafea ofera stimuli suplimentari creierului. Cafeaua ne inspira si ne energizeaza, in timp ce vinul ne relaxeaza. Exista chiar o ipoteză vehiculata despre originea numelui “Cafea” care sustine că acest cuvânt provine din cuvantul arab “quahwek”, care înseamnă “stimulant”.
Stiati ca fructele arborelui de cafea sunt denumite cirese, iar semintele fructelor nu sunt altceva decat binecunoscutele boabe de cafea?
Producătorii de cafea folosesc semințele și elimina pulpa fructului, in timp ce vinificatorii folosesc mustul din struguri si elimina semintele si pielitele, pentru a prepara bautura.
Creșterea și prelucrarea boabelor de cafea este asemănătoare cu cresterea si prelucrarea strugurilor, un amestec de artă, știință si pasiune.
Un fermier de cafea își cunoaște plantatia la fel cum un podgorean isi cunoaște vița de vie, iar deciziile luate înainte, în timpul și după recoltarea culturilor au un impact direct asupra calitatii cafelei, respectiv vinului.
Degustarea unei cafele din Kenya iti releva arome usor picante, citrice si un gust in care se simt nuantele unice, de must de struguri. O cafea din Columbia are aciditate medie, este corpolenta si un gust in care predomina alunele. Un copac de cafea din emisfera nordică va produce boabe care au calitati diferite decat cele ale unui arbore, din aceeasi familie, plantat in emisfera sudica.
Acelasi lucru este valabil si pentru vin. In podgoriile transilvane aflate intr-o zona cu clima mai rece, se produc vinuri mai usoare si cu o aciditate mai ridicata decat cele din California, de exemplu, unde vinurile sunt corpolente. O Busuioaca de Husi va fi intotdeauna mai sofisticata, mai vibranta, mai aromata, decat o Busuioaca provenita din Dealu Mare. In ambele cazuri terroir-ul isi pune amprenta asupra produsului.
Atât cafeaua, cât și vinul au avut momente în istorie când au fost interzise, fie din punct de vedere legal, fie din motive religioase.
Se cunoaste legenda conform careia, in Dacia, regele Burebista a hotarat sa se arda plantatiile de vie, nemultumit, se pare, ca a pierdut o lupta.
In timpul prohibitiei (care a durat între 1920 și 1933), vinul a fost interzis in Statele Unite.
La Mecca, in anul 1511, guvernatorul provinciei Khair Beg, a interzis cafeaua deoarece considera că bautura va da nastere la discutii ce ar putea critica sistemul de guvernare.
Frederik cel Mare a interzis cafeaua, in anul 1777, pentru ca se cheltuiau prea mulți bani pe această băutură. Prusia nu avea colonii in care sa produca cafeaua si trebuia sa importe cafeaua.
O sa continuam sa va spunem si alte asemanari surprinzatoare ale acestor doua bauturi rafinate, dar pana atunci va dorim sa va bucurati de cafele fine si vinuri de calitate.
